1991 este anul ce marchează înfiinţarea primei librării Humanitas din ţară. O dată cu trecerea timpului, s-a dezvoltat o intreaga reţea de librării numărând, în prezent, cincisprezece astfel de spaţii în Bucureşti şi în alte importante centre universitare din ţară.
Unul dintre acestea este cel situat în Centrul Comercial Felicia. De cum calci pragul librăriei, te întâmpină o lumină intimă şi caldă, ce te imbie să vorbeşti în şoaptă, parcă pentru a nu tulbura liniştea tomurilor poposite pe rafturi. Ai libertatea de a te plimba printre volume, de a le răsfoi, de a constata: câte cărţi, atâtea posibilităţi (de fapt, un alt fel de a pune în cuvinte ideea pe care Grupul Humanitas o concentrează în deviza “Ai atâtea vieţi, câte cărţi ai citit”). Ioana Geantă, în calitate de reprezentant al librăriei, ne-a răspuns la câteva întrebări, oferind, astfel, o serie de detalii privitoare la brandul ce completează oferta variată pe care Centrul Comercial Felicia o pune la dispoziţia clienţilor săi.
Alexandra Marta: De când funcţionează Librăria Humanitas în cadrul Centrului Comercial Felicia?
Ioana Geantă: Librăria Humanitas funcţionează în Centrul Comercial Felicia încă de la deschiderea acestuia, deci de aproape trei ani de zile.
A.M.: Iniţial Humanitas se definea ca o „editură de ştiinţe umaniste”; În timp, profilul editorial s-a amplificat, iar librăriile au urmat, în mod firesc, aceeaşi direcţie de dezvoltare. Care a fost strategia librăriei în toţi aceşti ani? Ce deosebeşte Librăria Humanitas de alte librării existente pe piaţă?
I.G.: Profilul iniţial de ştiinţe umaniste al Editurii Humanitas este astăzi mult extins, editura publicând în prezent atât literatură, filozofie, religie, ştiinţe sociale şi politice, istorie şi memorii, cât şi carte de ştiinţă, carte practică, albume de artă, carte pentru copii şi carte şcolară. Strategia a fost să venim în întâmpinarea publicului prin diversitate, iar ceea ce ne diferenţiază de alte librării este, cum spune şi sloganul nostru, “bunul gust al libertăţii”.
A.M.: Ce caută, cu precădere, publicul, în materie de colecţii, genuri, autori atunci când intră într-o librărie Humanitas?
I.G.: Se caută cărţile din colecţiile Memorii/Jurnale sau genul de cărţi practice iar tinerii citesc chick-lit şi literatură modernă.
A.M.: De regulă, oamenii care intră în Librăria Humanitas au în minte titlurile pe care vor să şi le procure sau preferă să se decidă pe moment, după ce răsfoiesc câteva din cărţile aflate pe rafturi?
I.G.: Cei mai mulţi ştiu exact ce caută, aud la prieteni, la televizor sau citesc în presă şi îşi doresc şi ei să afle.
A.M.: Care este profilul clientului pentru Librăria Humanitas?
I.G.: Pentru că suntem situaţi într-un centru comercial, avem un alt tip de target decât alte librării (cum ar fi librăria Humanitas din Piaţa Unirii). Clienţii noştri sunt cupluri tinere, familii care vin la cumpărături sau persoane care caută un cadou mai deosebit.
A.M.: În prezent, acordaţi o serie de reduceri de preţ valabile pentru peste 250 de titluri din colecţiile Editurilor Humanitas. Ce alte strategii alegeţi să aplicaţi în vederea atragerii clienţilor?
I.G.: Am organizat câteva week-end-uri tematice, în care am promovat o anumită cultură şi am servit ceai din partea casei. De asemenea, am iniţiat o serie de discuţii literare pe marginea noutăţior editoriale şi nu numai, în Cafeneaua Acaju. Serile de literatura se numeau “Ne vedem joi” şi aveau loc lunar.
A.M.: Se dovedesc aceste strategii eficiente de fiecare dată? Reacţionează publicul ieşean la stimulii publicitari?
I.G.: Sigur că da, mai ales în rândul tinerilor.
A.M.: Evenimentul “Lecturi urbane”, desfăşurat sub îndemnul “Primeşte, citeşte şi dă mai departe”, s-a bucurat de succes în rândul ieşenilor, şi, mai ales, al tinerilor. Ce alte proiecte vă propuneţi să derulaţi în viitor?
I.G.: Vom continua serile literare din toamnă. Şi lucrăm la un proiect ce va avea loc în Parcul Copou.
A.M.: Ce carte nou aparută pe rafturile Librăriei Humanitas aţi recomanda potenţialilor cititori?
I.G.: Recomand ultima carte a lui Gabriel Liiceanu, “Întâlnire cu un necunoscut”, o carte cu două personaje: un cunoscut şi un necunoscut, care se întâlnesc şi se înfruntă. Cunoscutul e Gabriel Liiceanu, în ipostaza lui de persoană publică. Necunoscutul e Gabriel Liiceanu, în ipostaza lui de om pur şi simplu. El e personajul principal al cărţii: omul cu tainele şi spaimele lui, acela pe care orice scriitor adevărat caută să-l descopere odată cu fiecare nouă pagină. Pentru cei ce îndragesc stilul eseistic-filosofic, cartea va fi o adevarată delectare.
A.M.: Care credeţi că este viitorul cărţii tipărite, în condiţiile în care tot mai mulţi autori aleg să publice direct pe internet, iar cărţile în format electronic se bucură de o popularitate crescândă?
I.G.: Incredibil şi inexplicabil, cartea tiparită încă se caută. În ciuda varietăţii şi cantităţii textelor apărute pe internet, unii oameni preferă să simtă foaia în mâinile lor, să dea pagina şi să pastreze apoi cartea în bibliotecă, ca o amintire dragă şi o dovadă că înţeleg şi apreciază literatura ca artă nemuritoare.
